07 noiembrie 2007

Catarare in Antalya

Incercand sa mai prelungim sezonul de catarare, am incropit doua echipe de coarda (eu cu Roxana Paraschiv si Radu "Tziganu" cu Andreea Sleahtenea) si am plecat pentru o vacanta de 12 zile in Antalya, unde stiam ca sunt temperaturi de 25-30 grade (20-25 de grade in apa Mediteranei) si multe faleze cu sute de trasee.

Drumul de 1500 km cu masina pe ruta Rusee - Veliko Tarnovo - Edirne - Cannakale (trecere cu ferry peste Dardanele) - Izmir - Denizli - Antalya ne-a luat cam 22 de ore, dar am condus cu randul asa ca a fost suportabil.

La vama turceasca am pierdut cam 1 ora, in care turcii ne-au inspectat pasapoartele de vreo 3 ori, ne-au pus sa desfacem bagajele aranjate cu greu sa incapa in portbagaj si ne-au usurat de cate 12 Euro pentru viza si de vreo 24 Euro pentru cartea verde (aia care se primeste gratuit cu RCA-ul nu este valabila in Turcia).

Initial ne-am stabilit cartierul general in Cirali, langa Olympos, unde ne-am pus corturile in livada de portocali a unei pensiuni (5 YTL/pers/noapte). Dupa ce ne-am inarmat cu ghidul zonelor de escalada (editat in 2007 - 18 Euro) am pornit la "cucerit":
- doua faleze din Cirali - trasee cu prize mici pe fetze cazute, urmate de surplombe
- peretele Cennet (Olympos) - perete superb, neted si usor surplombat, cu foarte multe trasee tari.
- zona Dershane (Olympos) - un canion umbrit cu trasee multe si usoare (pana la 8-) care mi-a amintit de Herculane.

(click pentru imaginile marite)

Peretele Cennet din Olympos

Peretele Cennet din Olympos vazut de pe mare


No Pain No Gain
Traseul "No Pain No Gain" in Cennet, Olympos


Pentru ca intentia noastra era sa vizitam cat mai multe zone de catarare, am plecat spre Geyik Bayiri, principala zona de escalada din regiune, iar in drum ne-am oprit pentru o zi la Akyarlar.

Akyarlar este o mica plaja destul de ascunsa, din care se ridica un perete de 15-20 m pe care sunt vreo 17 trasee. Locul este superb, mai ales ca dupa fiecare traseu te poti racori cu o baie in mare.

Plaja Akyarlar
Plaja Akyarlar


Un traseu la Akyarlar
Unul dintre traseele din zona Akyarlar


Dupa aprovizionarea cu mancare de la un supermarket din Antalya - data viitoare o sa aducem cat mai multa mancare si bautura de acasa, pentru ca in Turcia preturile sunt cel putin de doua ori mai mari - si o tura "by night" prin orasul vechi am pornit spre Geyik Bayiri, aflat la vreo 20 km de Antalya, pe un drum destul de greu de gasit.

Aici ne-am pus corturile (din nou 5 YTL/pers/noapte) in ograda pensiunii JoSiTo, deschisa de trei nemti care dupa ce au vizitat zona s-au hotarat sa se stabileasca aici. A doua zi dimineata, cand am iesit din cort si am vazut locurile pe lumina, am inteles de ce ...

Pensiunea este intr-o vale plina de vegetatie si este inconjurata de faleze magnifice la care se ajunge in cateva minute. In zona sunt peste 400 de trasee de toate gradele, echipate pe o stanca plina de coloane si draperii. Frumusetea falezelor l-a atras chiar si pe maestrul Michel Piola care a deschis cateva zeci de trasee in zona.

Geyik Bayiri
Geyik Bayiri - vedere de ansamblu


Traseu din zona Trebenna - Geyik Bayiri
Un traseu cu coloane si draperii (tufas) din zona Trebenna, Geyik Bayiri


In general, traseele sunt bine echipate cu spituri sau ancore, sunt destul de lungi (uneori este necesara o coarda de 70 m), iar mie mi s-au parut usor subcotate (poate traseele din Romania sunt supracotate !?) In multe trasee, daca dificultatea creste substantial dupa o anumita portiune mai usoara (de exemplu de la 7- la 7+), exista cate un top intermediar, pentru cei cu nivel mai scazut.

In cele cateva zile petrecute aici am reusit sa ne cataram pe vreo cinci faleze, dar asta a fost abia o recunoastere a zonei, pentru ca in Geyik Bayiri este de lucru pentru o viata de catarator iar zona are un potential enorm.

Din pacate toate vacantele au un sfarsit, asa ca am rezistat cu greu tentatiei de a mai ramane acolo si am pornit spre casa cu gandul sa revenim cat de curand.

Singura problema o sa fie timpul liber, pentru ca la cheltuieli am iesit acceptabil: cam 250-300 Euro de persoana, din care foarte mult a insemnat transportul (in Turcia motorina costa aproape 2 Euro/l)