27 iulie 2009

Un traseu integral pe mobile in Folea

Dupa cateva saptamani in care Accuweather.com prognoza ploi in zona Bailor Olanesti, a venit in fine si o perioada de canicula, care ne-a gonit din Bucuresti direct spre racoarea din cheile Folea. De data asta, drumul forestier arata ceva mai bine, bolovanii cazuti din versant care amenintau sa inchida complet trecerea au fost indepartati, iar o parte din gropile foarte adanci au fost astupate.

Am ajuns in chei vineri pe la pranz, dar pe peretele Odiseea pe care se afla proiectul pe care vroiam sa-l urc batea inca soarele, asa ca ne-am mai distrat putin pe traseele de escalada de la sectorul Explorer (care este mai tot timpul la umbra) pana pe la ora 16, cand a venit umbra si in zona pe care vroiam sa ma catar.

Prima incercare pe proiectul Ulysse a fost un esec. Am urcat cam doua treimi din traseu, pana la fisura ingusta din partea superioara, pe care am gasit-o plina cu pamant si cu pietre. Am traversat dreapta in Calypso, apoi am venit in rapel din regrupare si am scos o roaba de pietre si de pamant din fisura, dupa care am mai curatat si ierburile si lichenii din restul traseului.

Duminica pe la pranz s-a innorat putin, temperatura a coborat pe la 18 grade, asa ca m-am hotarat sa intru din nou in traseu si de data asta am reusit sa-l urc pana la capat, in regruparea cu lant din Calypso.

Noul traseu are trei sectiuni distincte, intre care se afla pozitii bune de odihna. Intrarea, care este comuna cu celelalte trasee din sectorul Odiseea, se asigura cu un friend (Black Diamond C4 #3) si cu doua anouri Dyneema de 8 mm (60 cm) in clepsidre. In pozitia de odihna am mai asigurat o clepsidra cu un anou de 120 cm si am gasit o fisura pentru o nuca mica din bronz (Rock Empire Brass #7).

Urmeaza o fisura larga care se ingusteaza treptat, pe care am urcat-o cu chei de maini si de picioare si pe care am asigurat-o cu doua frienduri (BD C4 # 2 si #3).

Ultima portiune este o fisura mai ingusta (din nou chei de maini si de picioare) care se termina la cativa metri inainte de traversarea spre top, unde este si crux-ul traseului. Pentru asigurare in zona asta am folosit trei nuci DMM Wallnuts (marimile medii-mari).

Traseul Ulysse este greu de cotat din cauza tehnicilor de catarare pe fisura folosite, care sunt rareori necesare in traseele din Romania. In lipsa traseelor de referinta cu care sa compar dificultatea, as spune ca gradul noului traseu este cam VII-, iar expunerea nu este foarte mare, pentru ca exista destule posibilitati de asigurare si multe dintre protectii se monteaza din prize relativ bune.

In prezent, traseele din sectorul Odiseea sunt cele din imaginea din dreapta (click pentru imaginea marita), dar intentionez sa curat si celelalte fisuri de pe fatza dintre Ulysse si Penelopa, unde am convingerea ca mai ies niste trasee de trad.