22 aprilie 2014

Care este cel mai bun model de hex ?


Primele "nuci" folosite in catarare (pe la sfarsitul anilor '20...) au fost niste piulite gasite pe calea ferata, prin gaurile carora au fost legate bucle de cordelina (ma rog, echivalentul din canepa al cordelinei actuale...) si care au fost intepenite in zonele ingustate ale fisurilor intalnite pe traseu. Dealtfel, de la aceste piulite provine si numele folosit in prezent pentru intreaga categorie de protectii pasive care functioneaza dupa acelasi principiu: "nuts", care in engleza inseamna "piulite" dar si "nuci".

(Romanii au ales sa foloseasca traducerea gresita "nuci", care nu are nicio legatura cu sensul corect, dar aceasta denumire a devenit atat de uzitata, incat nu am avut incotro si am adoptat-o si eu).

Pornind de la aceste piulite, cataratorii au dezvoltat in timp doua categorii diferite de protectii pasive: nucile actuale, care in esenta lor sunt niste trunchiuri de piramida cu fetele mai mult sau mai putin  curbate si niste protectii cu o sectiune mai complexa, cu sase fete laterale, care aminteste inca de forma hexagonala a piulitelor originare, care din aceasta cauza au fost numite "hex" (in imagine, niste modele de pe parcursul evolutiei acestor protectii). O alta diferenta in afara de forma este ca de regula nucile se fabrica in dimensiuni care rareori depasesc 40 mm, in timp ce hexurile ajung pana pe la 70-75 mm (sau chiar si pana la 90 mm pentru Black Diamond Wired Hex #11).

Ambele tipuri de protectii se pot monta prin impanarea lor in portiunile ingustate ale fisurilor (in mod pasiv), dar spre deosebire de nuci, hexurile pot fi fixate pe pozitie si datorita efectului de cama obtinut prin aplicarea excentrica a solicitarilor (in acest fel, corpul hexului are tendinta sa se roteasca, ceea ce are ca efect intepenirea lui intre peretii fisurii).

Pana in 1978, cand Ray Jardine a revolutionat catararea curata prin inventarea friend-ului, hex-ul era singura solutie de asigurare pentru deschiderile de fisuri de la 30-40 mm pana pe la 80-90 mm. Totusi,  in prezent intervalul acesta este acoperit cam de orice set de friend-uri de pe piata, asa ca ai fi indreptatit sa te intrebi: "daca putem opta pentru protectii mai moderne, de ce mai avem nevoie de hexurile acestea demodate si zgomotoase"  ?

Desigur, in anumite tipuri de roca (granit sau alte roci vulcanice, anumite gresii etc.) cu rezistente mecanice mari si in care exista numeroase fisuri cu pereti netezi si paraleli (cu totii am vazut peretii din Yosemite sau Indian Creek in fotografii si in filme...), este evident ca friend-ul reprezinta alegerea optima in cele mai multe cazuri.

Totusi, ce te faci atunci cand fisurile sunt neregulate sau au peretii prea framantati si un friend n-ar putea fi pozitionat corect ? Dar atunci cand stanca este mai putin rezistenta la compresiune sau este atat de lustruita, sau de uda, sau acoperita cu gheata, pamant, licheni sau cu alt "lubrifiant" incat  un asemenea dispozitiv - care sta in fisura datorita fortelor de frecare - n-ar putea sustine nici greutatea buclei cu care il asigurari ? (exagerez, dar ai prins ideea, nu ?)

Ei bine, aici intra in scena hexurile, care de cele mai multe ori iti pot oferi asigurari solide in toate aceste situatii in care n-ar functiona nimic altceva (cum sunt cele din fotografiile de mai jos).




Si trebuie sa recunoastem, noi romanii nu ne prea cataram pe granit sau pe gresie solida ca americanii, ci mai curand pe pereti de calcar framantat si plin de depuneri de calcit zgrumturos, sau din contra, lustruit sau modelat de apa in forme fanteziste, iar daca nu, ne cataram pe conglomeratul din Bucegi - pietre de rau cimentate intr-o matrice din gresie - care nici el nu prea ofera plasamente "ideale" pentru friend-uri.

Mai mult, datorita efectului de cama, de multe ori hexurile pot inlocui cu succes friend-urile in fisurile cu pereti aproape paraleli, daca acestea nu (mai) sunt disponibile sau trebuie "economisite" pentru continuarea traseului. Si care sunt aceia dintre noi care pot sa spuna ca au prea multe friend-uri ?!

In concluzie, pentru traseele pe care ne cataram noi romanii, avem nevoie de hexuri !

Acum, daca am lamurit aspectul utilitatii acestor protectii pasive, sa vedem  ce model ar fi mai potrivit dintre cele disponibile pe piata. Pana acum, eu am folosit trei modele de hex: mai intai niste Rockcentrics fabricate de Wild Country, apoi am avut cateva Metolius Curve Hexes si in final un set de Torque Nuts de la DMM pe care le folosesc si in prezent.

In timp am mai avut ocazia sa montez cateva hex-uri de la Black Diamond, care insa nu stateau prea bine in fisuri din cauza formei lor cu fete plane si care aveau cabluri (la fel ca nucile) si nu bucle din chinga cum as fi preferat eu si niste hex-uri de la CAMP, care in principiu sunt doar niste copii ale celor de la Wild Country, mai putin culorile (lipsa...) si calitatea (slaba...), asa ca nu voi discuta despre acestea.

Modelul Rockcentrics fabricat de Wild Country este foarte reusit, motiv pentru care este foarte raspandit, devenind oarecum standardul pentru hex-urile actuale (probabil ca forma acestor hex-uri este cea care iti vine automat in minte, daca te gandesti la aceasta categorie de protectii pasive).

Hexul Rockcentric are fete curbate, este bine proportionat, diferitele marimi sunt anodizate in culori care respecta acelasi cod folosit de Wild Country si de DMM pentru toate protectiile lor (active si pasive), iar fiecare marime este echipata cu o bucla din chinga Dyneema de 12 mm, colorata la fel ca si hex-ul respectiv.

Probabil ca citind descrierea de mai sus, deja ti-a venit in minte intrebarea: "dar daca sunt asa de bune, de ce ai renuntat la ele ?"

Ei bine, dintre cele sapte marimi cuprinse intr-un set (numerotate de la #3 la #9),  eu nu foloseam decat trei: # 6, 7 si 8 (rosu galben si albastru). Marimile mici erau acoperite de nucile DMM Wallnut pe care le preferam intotdeauna pentru aceste deschideri de fisuri, iar hexul #9 (violet) era mare cat un borcan (are cam 160 g) si nu-mi venea sa-l car cu mine prin trasee, mai ales ca facea zgomot ca o talanga. (Recent, Wild Country a inceput sa vanda si seturi de doar patru Rockcentrics, cele mai utile, cele de la #5 la #8).

O alta problema este ca buclele din Dyneema erau destul de lungi, probabil ca sa ai posibilitatea sa asiguri coarda direct in carabiniera hexului, fara o bucla suplimentara, iar protectiile atarnau mereu pana aproape de genunchi, lovindu-se intr-una de stanca si intre ele si incurcand miscarile.


Urmatoarele hexuri pe care le-am avut au fost niste Curve Hex de la Metolius (imaginea din stanga), pe care mi le-am cumparat de pe eBay. Acestea aveau o forma si niste dimensiuni foarte bune, dar aveam doar trei dintre marimile din set si nu aveam de unde sa mai cumpar si altele, pentru ca acest model american nu se prea gaseste in Europa.

Alte hibe ale acestor hex-uri erau: lipsa culorilor, care ar fi fost utile pentru alegerea rapida a diferitelor marimi si faptul ca erau echipate cu cabluri din otel sertizate, care de multe ori ingreunau pozitionarea lor in fisuri.

Dealtfel, dupa o vreme le-am taiat cablurile, am largit putin gaurile din corpul hexurilor si le-am echipat cu bucle din cordelina Dyneema de 6 mm (legate cu nod triplu pescaresc). In aceasta forma, le-am folosit cam doua sezoane si eram foarte incantat de proprietatile lor... pana cand am vazut la cineva un set din noile (la vremea aceea) Torque Nuts, fabricate de DMM.


Cu hexurile DMM Torque Nuts a fost "dragoste la prima vedere": imediat ce am avut ocazia, am mers la magazinul "Climbing Shop" si mi-am cumparat un set (in imaginea din dreapta), care de atunci s-a aflat pe hamul meu cam in toate traseele pe care le-am urcat pe calcar si pe conglomerat.

Fata de celelalte modele pe care le-am mai avut sau pe care le-am mai folosit inainte, aceste hexuri sunt "cu un cap mai sus" si am destule argumente care sa-mi sustina parerea ca acesta este cel mai bun model de hex de pe piata.

Setul complet este compus din patru marimi numerotate de la #1 (verde) la #4 (albastru) - aceleasi patru despre care spuneam ca sunt cele mai utile, atunci cand vorbeam despre Rockcentrics.




Inca de la prima privire sunt evidente doua deosebiri majore intre aceste hexuri si celelalte modele de pe piata: forma sectiunii lor si caracteristicile buclei de asigurare.

Primul argument in favoarea sectiunii folosite pentru Torque Nuts este ca aceasta se bazeaza pe forma hexurilor Quadratic (imaginea din stanga), creatia genialului Hugh Banner, fondatorul firmei HB Equipment, acelasi care a inventat si indispensabilele nuci Offset, deci nu prea are cum sa nu fie buna...

Totusi, fata de hexul HB, sectiunea actuala a modelului fabricat de DMM a fost imbunatatita substantial, iar pentru corpul hexului se folosesc profile extrudate din aliaje din aluminiu mult mai rezistente, ceea ce a permis subtierea peretilor.

De asemenea, fetele hexurilor au fost curbate pentru sporirea capacitatii de impanare in fisuri in pozitia de cama, fetele laterale sunt taiate intr-un unghi (offset) care permite montarea in fisuri deschise, iar la partea superioara, bucla din chinga este ascunsa intr-un canal, pentru a fi protejata de contactul cu stanca. Datorita acestor caracteristici, modelul Torque Nut este deosebit de versatil.

In imaginile de mai jos sunt cateva amplasamente reale de asemenea hexuri, in care nu cred ca ar mai fi putut fi montate si alte tipuri de protectii (click pentru imaginea marita).


Torque Nut #3 in pozitie de cama intr-o fisura cu pereti aproape paraleli

Torque Nut #4 in pozitie de cama intr-o fisura orizontala

Torque Nut #2 in pozitie pasiva intr-o fisura larga cu pereti neregulati

Torque Nut #4 in pozitie transversala intr-o fisura cu pereti netezi si ondulati

Un alt argument in favoarea acestui model este felul ingenios in care sunt dimensionate Torque Nuts, ceea ce face ca intervalul acoperit de cele patru marimi sa fie simtitor mai mare decat cel al modelului pe care eu il consider imediat urmator in "ierarhie", Wild Country Rockcentrics.

Acest lucru este realizat prin majorarea dimensiunii maxime  (pe directie transversala) si prin intrepatrunderea dimensiunilor diferitelor marimi pentru a oferi cat mai multe posibilitati de montare, in timp ce la Rockcentrics, lungimea unui hex coincide cu latimea mai mare a marimii urmatoare.

(Desigur, in acest fel ai cate doua protectii disponibile pentru aceeasi deschidere de fisura, dar acest lucru nu te intereseaza atat de mult cand ai doar patru hexuri, mai curand ai vrea ca acestea sa poata fi montate in fisuri cat mai diferite).

 Pentru a da o reprezentare grafica acestor observatii, am desenat diagrama de mai jos, in care pentru fiecare marime de hex, punctele rosu si albastru sunt cele doua dimensiuni "normale" iar cel verde este lungimea hexului (in pozitie transversala).



Dupa cum spuneam mai sus, bucla de asigurare a acestui model de hex este si ea diferita: fiecare Torque Nut este echipat cu o bucla din chinga Dyneema de 8 mm care are dungi laterale de aceeasi culoare ca si hexul si care este dublata intr-un mod ingenios, astfel incat sa poata fi extinsa la nevoie, economisind astfel o bucla de asigurare.

Mai mult, cusatura buclei este protejata impotriva abraziunii printr-o teaca din plastic termoretractabil, ceea ce constituie inca o dovada a atentiei fata de detalii a inginerilor de la DMM.

Trebuie sa fii constient insa, ca dupa ce ai montat hexul in fisura, daca vrei sa extinzi bucla trebuie sa ai intotdeauna grija sa prinzi carabiniera doar pe acea parte a ei pe care se afla cusatura (iar DMM avertizeaza ca este extrem de periculos sa asiguri in bucla "gresita"). Desigur, dupa cateva trasee, vei invata sa procedezi asa cum trebuie in mod automat, deci pericolul nu este chiar atat de mare...

Totusi, am observat ca aceasta posibilitate de extindere a buclei de asigurare (altminteri foarte utila...) genereaza si o problema reala: in timp, datorita manevrarilor repetate, chinga a inceput sa se uzeze, frecarile au crescut si astfel a devenit din ce in ce mai greu sa trag de bucla pentru a o extinde.

Mai mult, am observat ca pentru secunzii mei devenise aproape imposibil sa dubleze chinga la loc dupa recuperarea hexului, acestia terminand mereu lungimea de coarda cu hexurile atarnand pe la gambe, trecute pe dupa gat sau innodate cumva, ca sa se mai scurteze, iar de regula, acest lucru ingreuna tranzitia in regrupare.

Dupa vreo trei sezoane de folosire intensa, m-am hotarat sa-mi usurez viata si sa inlocuiesc buclele extensibile uzate cu bucle innodate din cordelina Dyneema de 6 mm (cea portocalie care se vede in pozele mele cu Torque Nuts de mai sus).

Trebuie sa precizez insa, ca nu consider ca aceasta este o problema de fabricatie, pentru ca este normal ca materialele textile sa se uzeze mai repede decat piesele metalice.

Dealtfel, am aflat recent ca firma DMM este constienta de acest aspect, motiv pentru care a organizat un serviciu de inlocuire (contra unei sume rezonabile) a buclelor din chinga cu care sunt echipate Torque Nuts si toate modelele lor de friend.

(La urma urmei, si papucilor de catarare le prelungim viata prin inlocuirea cauciucului uzat de pe talpa, iar acest lucru nu-i pare nimanui nefiresc !). Pentru noi romanii insa, la costul reparatiilor se adauga si cheltuielile postale, care sunt destul de mari, asa ca in aparenta nu prea avem ce face.

Din aceasta cauza, am discutat cu Viorel Ene, proprietarul magazinului Climbing Shop  din Bucuresti, unicul importator al produselor DMM din Romania  iar acesta m-a asigurat ca daca va avea solicitari, va colecta periodic protectiile DMM care au nevoie de "service" de la utilizatorii acestora pentru a le trimite la fabrica pentru reparatii sau pentru inlocuirea chingilor, tariful pentru acest serviciu urmand a fi stabilit si afisat pe site cat de curant. (Cu siguranta, hexurile mele vor face parte din primul lot, pentru ca imi cam lipseste chinga lor extensibila...).

Odata rezolvata aceasta problema - singura pe care o aveam cu acest model - nu cred ca mai exista niciun argument valid impotriva afirmatiei ca DMM Torque Nuts sunt cele mai bune hexuri de pe piata !

.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile sunt moderate de catre autorul blogului, iar "anonimele" sunt respinse din principiu. Daca vrei sa comentezi trebuie sa te prezinti.