11 iulie 2018

Explorare la Shirokovo

Prognoza pentru week-end era cat se poate de nepotrivita pentru catarare: canicula pana sambata, apoi ploaie. Dar m-am gandit ca decat sa stau acasa, mai bine imi fac de lucru pe la Shirokovo...

Vineri am plecat singur in explorarea unor linii din dreapta sectorului 1 pe care le  observasem de multa vreme si pe care le speram "posibile". Cu o saptamana inainte, defrisasem cu macheta o bresa  in jungla de maracini de deasupra falezei, asa ca de data asta am ajuns cu usurinta la marginea stancii, am montat un top cu doua spituri cu inel si am inceput explorarea, mai intai in rapel (pe parcursul caruia am daramat si cativa bolovani instabili), apoi in mansa solo pe o coarda statica.

Ei bine, prima linie inspectata nu numai ca este posibila, dar este si foarte frumoasa. In plus, acesta va fi cel mai lung traseu din Shirokovo (peste 45 m ?!) si probabil cel mai dificil de pana acum.

Restul zilei mi l-am petrecut taind tufele si buruienile de la baza si crengile de copac care atingeau peretele si care impiedicau catararea pe linia cea noua.

Spre seara a venit si Vali Cretu, care n-a mai avut rabdare pana a doua zi si aproape de lasarea intunericului a facut o mansa solo "la frontala". Verdictul? Traseul e posibil, e frumos, trebuie sa fie echipat!

Sambata dimineata a venit si Catalin Boroi si in trei am gasit noi posibilitati de catarare pe linia respectiva, care prin evitarea unor traversee a devenit mai directa si mai interesanta. De asemenea, am gasit o varianta de final mai potrivita, care necesita montarea unui alt top, ceva mai in stanga de cel montat de mine.

In continuare, am montat un top pentru o alta linie, ceva mai in dreapta, care incepe cu cativa pasi de bouldering pe o fata cu alveole (mici si rare) apoi trece o surplomba si ajunge pe un prag mare inierbat. Vali a facut o mansa si a decretat ca linia este posibila, dar tare.

Acest traseu ar putea continua pe o linie care incepe in extremitatea stanga a pragului pe care am montat topul si se termina la topul montat deasupra falezei, dar aceasta extensie mi se pare cam fortata... Mai vedem.

Cu rosu sunt desenate traseele si topurile echipate deja, cu galben sunt cela care trebuie echipate, iar semnele de intrebare trebuie explorate


Totusi, in conditiile in care canicula extrema alterneaza cu ploi puternice si de durata, nu cred ca vom putea lucra prea curand la echiparea noilor linii. Cel mai probabil, vom relua lucrul abia prin septembrie .

Dupa ce am terminat cu sectorul 1, am sperat ca ploaia ne va lasa sa echipam si un traseu nou din sectorul 2 pe care l-a propus Vali Cretu (linia albastra din poza de mai jos), asa ca am mutat coarda statica la topul acestuia. Din pacate, primele picaturi au inceput sa cada exact cand coboram in rapel, asa ca am adunat tot si am plecat spre casa.



Noul proiect se afla intre Brute Force & Ignorance si The Secret

Pe drum, ploaia prognozata (probabilitate 50%, debit 5-10 l/mp) s-a transformat intr-un potop in toata regula care a transformat soseaua intr-un rau adanc pana la genunchi, care din loc in loc era traversat  de torente de noroi, crengi si pietre venite de pe versanti. N-am avut incotro, am trecut cu masinile prin "codul rosu de inundatii" si pana la urma am reusit sa ajungem la liman :)

Abia a doua zi am capatat curaj sa ridic capota, ca  sa vad consecintele cascadoriei din ajun, si cu greu se mai vedea motorul de sub stratul gros de noroi uscat, paie si crengute depus peste tot. Altminteri, n-a fost nicio paguba pe care cateva jeturi de apa sa n-o poata repara :)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile sunt moderate de catre autorul blogului, iar "anonimele" sunt respinse din principiu. Daca vrei sa comentezi trebuie sa te prezinti.